Astăzi, 15 februarie a.c., în prezenţa domnului secretar de stat al MAI, chestor general de poliție Bogdan Despescu, a avut loc şedinţa de evaluare a activităţii instituţiei în anul 2021, într-un cadru restrâns și în sistem videoconferinţă. Cu această ocazie, (î) inspectorul general, comisar șef de poliție Marian Gabriel Crețu a prezentat principalele activităţi desfășurate de polițiștii Inspectoratului General pentru Imigrări în anul precedent și prioritățile pentru anul în curs.
Astfel, pe parcursul anului 2021, în contextul generat de pandemia de coronavirus, prioritățile polițiștilor din cadrul Inspectoratului General pentru Imigrări au constat în realizarea unui management corespunzător al migrației legale prin aplicarea legislației și procedurilor în mod unitar și transparent, asigurarea accesului neîngrădit la procedura de azil, integrarea beneficiarilor unei forme de protecție internațională, combaterea migrației ilegale și a muncii nedeclarate și, nu în ultimul rând, pentru reducerea deficitului de personal, asigurarea resurselor logistice, armonizarea legislației și implementarea proiectelor cu finanțare europeană.
- Indicatori realizați în domeniul migrației
Având în vedere situația pandemică la nivel internațional, în perioada de referință, polițiștii de imigrări au asigurat managementul șederii în România a peste 148.000 de persoane, dintre care peste 96.000 sunt din state terțe, cei mai mulți din Moldova, Turcia, China, Siria, Nepal și peste 52.000 sunt cetățeni ai Uniunii Europene/SEE/CH, majoritatea fiind din Italia, Germania și Franța.
Principalele scopuri pentru care străinii şi-au stabilit reşedinţa pe teritoriul României sunt angajare/detașare în muncă, conexe dreptului la unitatea familiei (reîntregirea familiei, membri de familie a cetăţenilor români, UE sau SEE), studii, beneficiari ai unei forme de protecție internațională și stabilirea domiciliului pe teritoriul ţării noastre.
Mai mult de o treime din cetățenii străini își au stabilită rezidența temporară sau domiciliul în municipiul București și județul Ilfov, iar peste 5000 au ales județele Constanța, Timiș și Cluj.
În ceea ce priveşte admisia în România, Centrul Național de Vize a solicitat avizul instituției pentru 18.400 desolicitări de viză. Dintre acestea, au fost avizate favorabil 14.870 de cereri de viză, dintre care aproximativ 12.900 de lungă şedere, pentru străini din Moldova, Turcia, Ucraina, Siria și alte state, şi 2.208 de scurtă şedere, pentru străini din Liban, Iran, Irak etc. De asemenea, au fost primite peste 1.000 de cereri de invitații.
Totodată, au fost gestionate peste 57.000 de cereri de prelungire a dreptuluide ședere a străinilor din state terțe, aproximativ 55.900 pentru șederea temporară, iar 1.439 pentru acordarea șederii pe termen lung. Au fost primite peste 13.400 de cereri de emitere a certificatelor de înregistrare și apoximativ 1.100 de cărți de rezidență pentru cetățeni ai Uniunii Europene/SEE/CH.
Se remarcă în acest context, faptul că valabilitatea documentelor, care au expirat în perioada stării de alertă, a fost prelungită, urmând ca în termen de 90 de zile, după încetarea stării de alertă, solicitanții să întreprindă demersuri de reglementare a situației juridice.
În aceeaşi perioadă, un segment important al activității l-a reprezentat gestionarea avizelor de muncă. Astfel, au fost înregistrate peste 59.550 de cereri pentru eliberarea avizului de angajare,un număr dublu al cererilor raportat la anul 2020. Au fost emise 49.962 de avize de angajare/detaşare, pentru lucrători permanenţi, detașați, înalt calificaţi, ICT, sezonieri și transfrontalieri.
Piața forței de muncă a atras, cu precădere străini proveniți din state de pe continentul asiatic, cele mai multe cereri au ca beneficiari cetățeni din Nepal (10448), Bangladesh (8662), Sri Lanka (6799), Turcia (7163), și Pakistan (5731). Cele mai multe solicitări au fost pentru angajatori din București, Ilfov, Constanța, Timiș, Prahova etc.
În urma mai multor acțiuni și controale, la peste 4.900 de societăți comerciale, care au vizat combaterea muncii nedeclarate, au fost depistați 189 de străini care desfășurau activități lucrative fără forme legale.
Pe linia combaterii șederii ilegale, în perioada de referință, au fost organizate 5.540 acțiuni și controale cu forțe proprii și în cooperare cu instituțiile cu atribuții în domeniu, în urma cărora au fost depistați în situații ilegale aproximativ 4200 de străini.
Pentru străinii aflaţi în situaţii ilegale sau care nu mai întruneau condiţiile prevăzute de lege pentru acordarea sau prelungirea dreptului de şedere, au fost emise 1.424 de decizii de returnare, prin care s-a stabilit obligația de returnare și termenul pentru plecarea voluntară de pe teritoriul României.
Pe parcursul anului, peste 1.200 decetăţeni străini au fost îndepărtați sub escortă, dintre aceștia 1.143 până la punctele de trecere a frontierei terestre sau aeriene, aproximativ 56% din totalul misiunilor de îndepărtare au fost efectuate în baza acordului de readmisie cu Serbia, 63 de străiniau fost îndepărtați în cadrul a 20 demisiuni operative externe, dintre care 6 prin participarea României la operațiuni comune de returnare organizate de un stat membru sub coordonarea Agenției Frontex.
Pentru 1.327 de persoane care nu au putut fi îndepărtate, în termen de 24 de ore, polițiștii de imigrări au întocmit documente de luare în custodie publică până la returnarea de pe teritoriul țării noastre.
Ca alternativă la îndepărtarea forțată, 58 de migranți au optat pentru programul de repatriere voluntară umanitară asistată și au părăsit țara noastră la o dată stabilită de comun acord cu Organizația Internațională pentru Migrație. Totodată, în cazul a 270 de persoane a fost acordată tolerarea rămânerii pe teritoriul României până la încetarea motivelor care au stat la baza deciziei.
- Indicatori realizați în domeniul azilului
Pe parcursul anului, depunerea cererilor de azil de către persoanele aflate în nevoie de protecție internațională a fost posibilă în orice moment al pandemiei de coronavirus.
Astfel, pe linia procesării cererilor și derulării procedurii de azil, în perioada de referință, au fost depuse 9.591 de cereri de acordare a unei forme de protecție internațională, în creștere cu aproximativ 36% față de aceeași perioadă a anului 2020.
Cei mai mulți solicitanți de azil sunt din Afganistan (4260), Siria (1243) și Bangladesh (875), iar cele mai multe cereri au fost înregistrate la centrul regional de la Timișoara.
A fost asigurat accesul neîngrădit la procedura de azil și a fost respectat principiul nereturnării, toți solicitanții de azil și persoanele care au primit protecție internațională au beneficiat de documente de identitate și, după caz, documente de călătorie.
Analiza efectuată a reliefat faptul că, în această perioadă, polițiștii de imigrări au soluționat 4.311 de cereri de protecție internațională în etapa administrativă și, în 1.120 de cazuri a fost acordată o formă de protecție.
Pe linia relocării refugiaților din țări terțe, în conformitate cu responsabilitățile asumate, au fost efectuate demersuri pentru asigurarea transferului în România, a 75 de persoane, de origine siriană, aflate provizoriu în Iordania și Liban.
Indicatori realizați în domeniul integrării străinilor
În perioada analizată, 1.625 de persoane care au obținut o formă de protecție internațională au beneficiat de programele de integrare, dintre aceștia 748 l-au și finalizat. Cei mai mulți solicitanți sunt din Siria, Afganistan, Somalia, Irak etc.
Complementar cu activitățile de integrare desfășurate de structurile IGI, prin intermediul proiectelor cu finanțare europeană, în centrele integrate s-au desfășurat activități de integrare destinate persoanelor identificate din rândul cetățenilor străini cu drept de ședere pe teritoriul României.
- Dinamica de personal
- aproximativ 83% procent de încadrare cu personal
Asigurarea necesarului de resurse umane la nivelul instituției a fost unul din obiectivele prioritare, astfel că, pe parcursul anului au fost efectuate demersurile necesare pentru încadrarea posturilor rămase vacante, atât cu absolvenţi ai unităţilor de învăţământ MAI sau alte unități ce oferă specializarea necesară IGI, cât şi prin demarate procedurile de concurs pentru ocuparea a 104 posturi de execuție sau comandă prin organizarea concursurilor cu selecție din sursă externă sau prin trecerea agenților în corpul ofițerilor de poliție.
- Cooperarea internațională
În perioada de referință, Inspectoratul General pentru Imigrări a asigurat reprezentarea României la activitățile de cooperare internațională și a realizat sarcinile ce revin țării noastre în calitate de stat membru al Uniunii Europene, prin participarea la 87 de activități derulate sub egida Biroului European de Sprijin pentru Azil și 30 de activități sub coordonarea Agenției Europene a Poliției de Frontieră și Gărzii de Coastă.
Inspectoratul General pentru Imigrări a fost reprezentat de către specialiști în activități de relații internaționale, organizate în sistem videoconferință sau cu participare, în peste 300 de participări în cadrul grupurilor de lucru și reuniuni din domeniul afacerilor europene.
De asemenea, în decursul anului, 20 de delegații străine, reprezentanți ai organizațiilor internaționale, ai misiunilor diplomatice și oficiilor consulare acreditate în țara noastră, au fost primite de către echipa managerială în cadrul unor vizite de lucru.
- Resurse financiare și logistice
Fonduri bugetare: Execuția bugetară a instituției a fost realizată în proporţie de 99,45% și a urmărit respectarea disciplinei financiare, asigurarea finanţării corespunzătoare a activităţilor operative și de suport, asigurarea echilibrului financiar între ordonatori terţiari subordonaţi şi încadrarea cheltuielilor în limitele creditelor bugetare aprobate.
Resursele financiare alocate au fost utilizate pentru acordarea drepturilor financiare ale personalului, achiziția de bunuri materiale necesare insituției, plata utilităților și a carburanților, asigurarea măsurilor de asistență socială, alte bunuri și servicii.
Fonduri financiare nerambursabile: Au fost implementate și/sau se află în implementare 136 de proiecte, în valoare totală de 49.469.561 euro contractare/24.826.351 euro plăți (75%/100% finanțare UE).
Astfel, prin intermediul structurilor de specialitate, Inspectoratul General pentru Imigrări a gestionat în cadrul Programului Național-FAMI, 132 de proiecte în valoare totală nerambursabilă de peste 38.250.000de euro, reprezentând proiecte de grant, de monopol, finanțate din sume forfetare și proiecte de asistență tehnică.
De asemenea, la nivelul instituției sunt în implementare două proiecte din Fondul pentru Securitate Internă ce vizează îndeplinirea obligațiilor României privind implemtarea Sistemului de intrări-ieșiri și a Sistemului Național de Informații privind Vizele, un proiect finanțat prin Mecanismul Financiar Norvegian ce vizează îmbunătățirea sistemului de azil și migrație și un proiect finanțat din Programul Operațional Regional ce are ca obiectiv creșterea eficienței energetice și scăderea consumului de energie la nivelul CRPCSA București.
Activitățile pe linie logistică au vizat creșterea și îmbunătățirea capacității de cazare a instituției, atât pentru solicitanții de azil, cât și pentru străinii luați în custodie publică, prin implementarea unor proiecte de extindere a capacitații de cazare prin construcții pe structură metalică, realibitare termică, realizarea împrejmuirilor, racordarea la rețeaua de canalizare a orașului, lucrări de reparații curente și igienizare etc.
De asemenea, s-a urmărit asigurarea materialelor sanitare și de protecție în context COVID pentru a proteja sănătatea personalului și persoanelor cazate în centre.
În ceea ce privește sistemul de mobilitate terestră al Inspectoratului General pentru Imigrări, acestas-a dezvoltat prin achiziția unui autovehicul pentru munca operativă de teren, 8 autospeciale pentru transport persoane, 2 autocare pentru activitatea de transfer a solicitanților între centre.
De asemenea, se află în etapa de elaborare a specificațiilor tehnice proiecte ce vizează achiziționarea a 14 autovehicule de diverse capacități de transport, 2 autosanitare și o autoplatformă.
O prioritate a reprezentat-o întreținerea și asigurarea funcționalității sistemelor informatice SIMS, eDOC, EURODAC etc, iar în situații particulare s-a avut în vedere repararea sau contractarea activităților de mentenanță corectivă pentru dotările existente care nu mai funcţionau la parametri optimi. De asemenea, pentru modernizarea infrastucturii și echipamnentelor IT au fost implementate sau se află în implementare contracte de finanțare al căror obiect vizează adaptarea sistemului informatic și infrastructurii IT&C de imigrări pentru conectarea la sistemul de intrări/ieșiri (EES), îmbunătățirea schimbului de date între SIMS și SNIV, extinderea, dezvoltarea și modernizarea sistemului național EURODAC, sporirea performanței serviciilor oferite, precum și a gradului de reziliență în caz de dezastre a infrastructurii IT&C a IGI.
Priorități 2022
Asigurarea unui serviciu public de calitate prin simplificarea procedurilor de lucru, controlul permanent asupra respectării legalității șederii în România a străinilor, combaterea migrației ilegale și a muncii nedeclarate, asigurarea accesului neîngrădit la procedura de azil, procesarea cererilor de azil în mod eficient în conformitate cu standardele legale naționale și internaționale, creșterea capacității actorilor relevanți în susținerea procesului de integrare socială a străinilor, precum și implementarea mecanismului de asigurare a solidarității între state în cazul persoanelor aflate în nevoie de protecție, rămân acțiunile noastre prioritare, măsuri care contribuie la creșterea gradului de siguranță a cetățeanului.
De asemenea, o atenție deosebită va fi acordată menţinerii şi dezvoltării relaţiilor de colaborare și cooperare, atât în plan intern, cât şi în plan internaţional cu autorităţi cu atribuţii în managementul migrației, dezvoltarea competențelor profesionale și pregătirea personalului, atragerea de fonduri externe nerambursabile, dezvoltarea și modernizarea sistemelor informatice, asigurarea resurselor umane, logistice și financiare necesare implementării tuturor obiectivelor cuprinse în documentele programatice, strategiile naţionale, precum şi actele normative comunitare.
BIROUL INFORMARE ŞI RELAŢII PUBLICE