Ministerul Afacerilor Interne
romana engleza
Print

Informații generale

Inspectoratul General pentru Imigrări este organizat și funcționează ca structură de specialitate a administrației publice centrale, instituție publică cu personalitate juridică, în subordinea Ministerului Afacerilor Interne în bază Legii nr.118/2012 privind aprobarea Ordonanței de Urgență a Guvernului nr.18/2012 pentru modificarea Ordonanței de Urgență a Guvernului nr.30/2007 privind organizarea și funcționarea Ministerului Administrației și Internelor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 461 din 9 iulie 2012.

Înființat prin reorganizarea Oficiului Român pentru Imigrări, Inspectoratul General pentru Imigrări își exercită atribuțiile ce îi sunt date prin lege pentru implementarea politicilor României în domeniile migrației, azilului și integrării străinilor, precum și a legislației relevante în aceste domenii.

Activitatea  Inspectoratului General pentru Imigrări constituie serviciu public și se desfasoară în interesul persoanei și al comunitătii, în sprijinul instituțiilor statului, exclusiv pe bază și în exercitarea legii.

Inspectoratul General pentru Imigrări dispune de un personal cu experienţă, format din polițiști și personal contractual, precum și de o conducere care și-a asumat un rol activ în cadrul cooperării regionale și internaționale în domeniul de competentă, și care contribuie la dezvoltarea unor sisteme de azil funcționale în estul și în sud-estul Europei.

Ca organizare, Inspectoratul este constituit la nivel central din direcții, servicii și alte structuri funcționale, iar la nivel teritorial din centre regionale de proceduri şi cazare a solicitanților de azil, centre de cazare a străinilor luați în custodie publică și structuri județene.

   În România, prima reglementare în materie de migrație, din istoria statului modern român, o constituie Legea asupra streinilor din anul 1881, completată prin Regulamentul din 1900, care stipula ca document pentru străinii intrați în România „Biletul de liberă trecere”. 

În anul 1903, Adunarea Deputaţilor a adoptat „ Legea asupra organizării Poliţiei Generale a Statului”, în contextul reorganizării Poliţiei Generale a Statului, prin „ Regulamentul asupra serviciului de poliţie la punctele de fruntarii, în porturi şi gări” s-a organizat Poliţia de Frontieră, Gări şi Porturi cu misiunea de a împiedica pătrunderea emigranţilor socialişti expulzaţi de organele poliţieneşti din ţările lor peste hotare şi de a contracara acţiunile serviciilor de spionaj străine îndreptate împotriva statului român, stabilind regimul de intrare şi ieşire din ţară a străinilor, în scopul reţinerii elementelor ce ridicau probleme pentru siguranţa statului român.

Spre deosebire de migranţii care îşi părăsesc ţara de origine din motive preponderent economice, refugiaţii constituie o categorie eterogenă de persoane forţate să-şi rupă legăturile fireşti cu ţările de origine, de teama de a nu le fi periclitată viaţa în conflictele şi luptele armate izbucnite în ţările lor ori de a fi persecutate pentru considerente de rasă, naţionalitate, religie, apartenenţă la un grup social sau pentru opiniile politice.

După anul 1989, având în vedere deschiderea României spre valorile democratice prin Legea nr. 46/1991, ţara noastră aderă la Convenţia de la Geneva din 1951, iar în mod firesc prin Constituţia din 1991 art. 18, alin. 2) se reglementează şi dreptul de azil „ ca un drept care se acordă şi se retrage în condiţiile legii, cu respectarea tratatelor şi a convenţiilor internaţionale la care România este parte”.

Urmărindu-se armonizarea legislaţiei în domeniu şi crearea unui cadru juridic adecvat protecţiei refugiaţilor în concordanţă cu standardele internaţionale, în condiţiile complexului proces de tranziţie parcurs de România, a făcut posibilă adoptarea la 03.05.1996 a  primei Legi privind statutul şi regimul refugiaţilor care a permis posibilitatea separării dintre imigranţi a persoanelor care îndeplinesc condiţiile de acordare a statutului de refugiat, faţă de cele care abuzau de acest procedeu, pentru a-şi reglementa astfel, temporar, şederea în tranzit în drumul lor spre Occident.

Însemnul heraldic al Inspectoratului General pentru Imigrări

D E S C R I E R E

Însemnul heraldic al Inspectoratului General pentru Imigrări va păstra în compoziţie elemente din stema Ministerului Afacerilor Interne, după cum urmează:

în scut exterior, pe albastru, o acvilă de aur, cu capul spre dreapta, încoronată, cu ciocul şi ghearele roşii, cu aripile deschise, ţinând în cioc o cruce ortodoxă de aur, în gheara dreaptă o spadă de argint, în stânga o ramură de măslin verde.

Conform anexei nr. 1 la Legea nr. 102/1992 privind stema ţării şi sigiliul statului, cu modificările ulterioare, pasărea apare încoronată cu o coroană închisă, cu tocă purpurie, formată dintr-un cerc frontal, cu borduri subţiri sus şi jos, împodobit, în faţă, cu o piatră dreptunghiulară culcată, patru pietre romboidale (două la stânga, două la dreapta) şi două perle pe flancuri, redate pe jumătate.

De la marginea superioară a cercului se ridică opt fleuroane, în formă de vârf de lance, dintre care cinci sunt vizibile, cu primul, al treilea şi al cincilea mai mari şi decorate, fiecare, cu câte o piatră rectangulară, ornată cu două linii negre orizontale sus şi jos şi alte două linii verticale pe flancuri, aşezată în pal, înconjurată de trei perle mici poziţionate în triunghi şi, în partea inferioară, de o piatră ovală dispusă în pal, cu al doilea şi al patrulea mai mici şi încărcate, fiecare, cu câte o piatră ovală pe centru şi cu o perlă mică deasupra; primele trei fleuroane din faţă sunt intercalate de două vârfuri ascuţite, terminate cu perle.

Din vârfurile fleuroanelor pleacă în sus, spre mijlocul coroanei, opt lame înguste, dintre care primele cinci din faţă sunt vizibile, de formă arcuită şi ornate cu perle, care se reunesc şi se termină la mijloc printr-un glob împodobit cu o centură în formă de fascie, mai îngroşată, din mijlocul căreia se înalţă un pal care atinge vârful globului. Globul este surmontat de o cruce recruciată, românească, pe mijlocul căreia broşează crucea Sfântului Andrei, de dimensiuni mai mici; elementele coroanei sunt de argint, cu pietrele rectangulare, romboidale, ovoidale şi perlele de culoare albă.

Pe pieptul acvilei se află un alt scut, asemănător cu primul, dar de dimensiuni mai mici, albastru, cu o bandă de aur, încărcată cu trei rândunele zburând, negre.

În cartierul din partea stângă superioară, o spadă de argint, înzestrată de aur, poziţionată în pal şi cu vârful în jos, iar în cartierul din partea dreaptă inferioară, o roată cu opt spiţe de aur; cu şeful de argint, încărcat cu credinţa de carnaţie, cu mânecile scurte, roşii.

Sub coada acvilei, deviza scrisă cu litere majuscule roşii, pe o eşarfă de aur:

SCUTUM IN ANGUSTIIS (ADĂPOST LA STRÂMTORARE).

Deasupra scutului mare, între două arce de cerc şnurate, de aur, pe fond albastru, este scris cu litere majuscule de acelaşi metal: I. G. I.

SEMNIFICAŢIA  ELEMENTELOR ÎNSUMATE:

  1. a) spada – justiţie, dreptate; capacitatea de a separa vinovăţia de inocenţă;
    b) banda – apărare, protecţie, ordine;
    c) rândunele zburând – străinii; singurătate, emigrare, separare;
    d) roata – baza de date a structurii;
    e) credinţa (două mâini care se strâng) – unitate, colaborare;
    f) literele I.G.I. – sigla Inspectoratului General pentru Imigrări;
    g) literele M.A.I. – sigla Ministerului Afacerilor Interne.

ZIUA INSPECTORATULUI GENERAL PENTRU IMIGRĂRI

Data de 7 aprilie a fost desemnată ca Ziua Inspectoratului General pentru Imigrări. Alegerea acestei date este legată de atestarea documentară a primului act normativ care reglementează regimul juridic al străinilor în România “ Legea asupra streinilor”, publicată în Monitorul Oficial nr. 6 din 07.04.1881. 

ULTIMA
ORĂ

10 BĂRBAȚI DIN NEPAL AU FOST ÎNDEPĂRTAȚI SUB ESCORTĂ DE POLIȚIȘTII DE IMIGRĂRI DIN CADRUL CENTRULUI DE CAZARE A STRĂINILOR LUAȚI ÎN CUSTODIE PUBLICĂ OTOPENI

Sari la conținut