Astăzi, 18 februarie a.c., a avut loc evaluarea activității desfășurate de polițiștii Inspectoratului General pentru Imigrări, în anul 2019. Activitățile desfășurate de către polițiștii de imigrări, precum și prioritățile viitoare au fost comunicate de inspectorul general al I.G.I., în prezența domnului secretar de stat al MAI, Bogdan Despescu, chestor șef de poliție.

De asemenea, la activitate au participat reprezentanţi ai structurilor colaboratoare, direcţiilor centrale din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, ai structurilor cu atribuții în domeniul ordinii și siguranței publice, directorii și șefii structurilor centrale din cadrul IGI.

În sistem videoconferinţă, de la nivel judeţean, au participat toţi polițiștii de imigrări și studenții Academiei de Poliție, specializarea imigrări, aflați în stagiul de practică.

Astfel, în cursul anului 2019, prioritățile polițiștilor din cadrul Inspectoratului General pentru Imigrări au constat în realizarea unui management corespunzător al migrației legale prin aplicarea legislației și procedurilor în mod unitar și transparent, asigurarea accesului neîngrădit la procedura de azil, integrarea beneficiarilor unei forme de protecție internațională, combaterea migrației ilegale și a muncii nedeclarate și, nu în ultimul rând, pentru reducerea deficitului de personal, asigurarea resurselor logistice, armonizarea legislației și implementarea proiectelor cu finanțare europeană.

• Indicatori de performanță realizați în domeniul migrației

În domeniul migrației, în anul 2019, polițiștii de imigrări au asigurat managementul șederii în România celor peste 137.500 de persoane,  dintre care 84228 cetățeni  din state terțe, cei mai mulți din Moldova, Turcia, China și 53331 membrii ai Uniunii Europene/SEE/CH, majoritari fiind din Italia, Germania și Franța.

Principalele scopuri pentru care străinii şi-au stabilit reşedinţa pe teritoriul României sunt: angajare în muncă, conexe dreptului la unitatea familiei (reîntregirea familiei, membri de familie a cetăţenilor români, UE sau SEE), studii, cercetare științifică și stabilire permanentă pe teritoriul ţării noastre.

În ceea ce priveşte admisia în România, au fost primite 15.470 solicitări de viză depuse la misiunile diplomatice din străinătate, de către străini din peste 56 de țări. Au fost avizate favorabil 11.241 de cereri de viză, dintre care 8343 de lungă şedere, pentru străini din Moldova, Turcia, Israel, China și alte state, şi 2898 de scurtă şedere,  pentru străini din  Liban, Iran, Irak, Iordania, India etc..

Totodată, au fost gestionate 43.844 de cereri de prelungire a dreptului de ședere temporară și 1375 pentru șederea pe termen lung a străinilor din state terțe. Au fost primite peste 13.400 de cereri de emitere a certificatelor de înregistrare și emise 1039 de cărți de rezidență pentru cetățeni ai Uniunii Europene/SEE/CH.

În aceeaşi perioadă, au fost  înregistrate peste 33.600 de cereri pentru eliberarea avizului de angajare, fiind emise 29.800 de avize de angajare/detaşare, pentru lucrători permanenţi, detașați, înalt calificaţi, ICT, sezonieri și transfrontalieri. Piața forței de muncă a atras, cu precădere străini proveniți din state de pe continentul asiatic, cele mai multe cereri au ca beneficiari cetățeni din Vietnam (6282), Nepal (4324), India (4100) , Turcia  (3448), Moldova (3389) și Sri Lanka (3156).

Cele mai multe solicitări au fost pentru angajatorii din București, Ilfov, Constanța, Timiș, Brașov, Cluj, Prahova, Iași etc.

În urma mai multor acțiuni și controale, la peste 7870 de societăți comerciale, care au vizat combaterea muncii nedeclarate, au fost depistați 546 de străini care desfășurau activități lucrative fără forme legale.

Poliţiştii au aplicat sancţiuni contravenţionale, în valoare de 8.440.150 de lei (sancțiuni aplicate cetăţenilor străini– 1.878.950 lei  și sancțiuni dispuse angajatorilor – 6.561.200 lei). Comparativ cu anul 2018, se constată o creștere a valorii amenzilor aplicate cu aproximativ 4.000.000 de lei.

Pe linia combaterii șederii ilegale, în perioada de referință, au fost organizate 8618 acțiuni și controale cu forțe proprii și în cooperare cu instituțiile cu atribuții în domeniu, în urma cărora au fost depistați în situații ilegale 3155 de străini, în creștere cu 16% față de anul 2018.

Pentru străinii aflaţi în situaţii ilegale sau care nu mai întruneau condiţiile prevăzute de lege pentru acordarea sau prelungirea dreptului de şedere, au fost emise 2554 de decizii de returnare, prin care s-a stabilit obligația de returnare sau termenul pentru plecarea voluntară de pe teritoriul României.

De asemenea, pentru 603 persoane a fost aplicată măsura de nepermitere a intrării în țară pentru diferite perioade de timp.

Principalele motive care au stat la baza emiterii documentelor administrative privind îndepărtarea străinilor de pe teritoriul României au fost: șederea ilegală, revocarea sau anularea dreptului de ședere sau a vizei de intrare, refuzul prelungirii dreptului de ședere sau la solicitarea cetățeanului străin.

Totodată, 938 de cetăţeni străini au fost îndepărtaţi sub escortă, aceștia provenind din 59 de state, fiind depistați pe raza de competență a 36 de formațiuni teritoriale. 38 dintre aceștia au fost îndepărtați prin organizarea misiunilor de escortare până în țara de origine, o misiune fiind realizată prin participarea României la operațiunea comună de returnare organizată de Austria și coordonată de Agenția Frontex.

Pentru 379 de persoane care nu au putut fi îndepărtate, în termen de 24 de ore, polițiștii de imigrări au întocmit documente de luare în custodie publică până la returnarea de pe teritoriul țării noastre. Cei mai mulți străini au fost îndepărtați în termen de până la 30 de zile, de la data dispunerii măsurii de luare în custodie publică.

Ca și alternativă la îndepărtarea forțată, 62 de migranți au optat pentru programul de repatriere voluntară umanitară asistată și au părăsit țara noastră la o dată stabilită de comun acord cu Organizația Internațională pentru Migrație. Totodată, în cazul a 162 de persoane a fost acordată tolerarea rămânerii pe teritoriul României până la încetarea motivelor care au stat la baza deciziei.

• Indicatori de performanță realizați în domeniul azilului

Pe linia procesării cererilor și derulării procedurii de azil, în perioada de referință, au fost depuse 2592 de cereri de acordare a unei forme de protecție internațională, cele mai multe fiind depuse la centrele din Timișoara, București și Giurgiu. Referitor la țara de origine, solicitanții de azil provin din state precum Irak (686), Siria (460), Afganistan (200), Algeria (130) etc..

A fost asigurat accesul neîngrădit la procedura de azil și a fost respectat principiul nereturnării, iar toți solicitanții de azil și persoanele care au primit protecție internațională au beneficiat de documente de identitate și, după caz, de documente de călătorie.

Analiza efectuată a reliefat faptul că, în această perioadă, polițiștii de imigrări au soluționat 1183 de cereri de protecție internațională în etapă administrativă și, în 563 de cazuri, a fost acordată o formă de protecție, dintre care 287 le-a fost recunoscut statutul de refugiat și 276 le-a fost acordată protecția subsidiară. De asemenea, au fost aprobate 79 de cereri de reunificare a familiei, 16 au fost respinse, iar 46 se află în lucru.

Pe linia relocării refugiaților din țări terțe, au fost efectuate demersuri pentru organizarea a trei vizite de documentare în vederea operațiunii de sprijin a misiunilor de selecția și, ulterior de transfer în România, pentru 73 de persoane, de origine siriană, aflate provizoriu în Turcia și Iordania, în conformitate cu Hotărârea Guvernului nr. 1596/2008, cu modificările și completările ulterioare.

De asemenea, au fost preluate 12 persoane, din Italia și Malta, depistate în cadrul Operațiunilor de Căutare și Salvare din Marea Mediterană, țara noastră contribuind astfel la eforturile conjugate ale statelor membre în vederea gestionării situațiilor specifice din domeniul migrației și azilului, precum și de aplicare a principiilor responsabilității și solidarității la nivelul Uniunii Europene.

Unic în Europa, Centrul de Tranzit în Regim de Urgență din Timișoara, al cărui scop este găzduirea temporară a unor persoane aflate în nevoie urgentă de protecţie internaţională, a asigurat managementul celor  666 de refugiați cazați,  până la finalizarea procedurilor de relocare către o ţară de şedere permanentă.

• Indicatori realizați în domeniul integrării străinilor

În perioada de referință,  din totalul de 793 de persoane care au urmat programul de integrare, peste 349 sunt din Siria, 136 din Irak, 51 din Afganistan etc.

Complementar cu activitățile de integrare desfășurate de structurile IGI, prin intermediul proiectelor cu finanțare europeană, în centrele integrate s-au desfășurat activități de integrare destinate persoanelor identificate din rândul cetățenilor străini cu drept de ședere pe teritoriul României. Aceste centre speciale sunt amplasate în orașele care înregistrează un număr mare de cetățeni străini și derulează activităţi de integrare care acoperă întreg teritoriul naţional.

De asemenea, peste 1338 de cetățeni străini au fost consiliați și sprijiniți în procesul de integrare socio-economic şi cultural în societatea românească.

• Dinamica de personal

Pe linia gestionării resurselor umane, s-au derulat 51 de concursuri pentru ocuparea a 127 de posturi vacante de ofițer, agent de poliție, personal contractual și pentru ocuparea unor funcții de conducere, iar la sfârșitul anului 2019, erau ocupate 1124 de posturi, reprezentând 87% din totalul funcțiilor.

• Cooperarea interinstituțională și internațională

În perioada de referință, I.G.I. a asigurat reprezentarea României la activitățile de cooperare internațională și a realizat sarcinile ce revin țării noastre în calitate de stat membru al Uniunii Europene, prin participarea la 65 de activități sub egida BESA, dintre care 5 misiuni de sprijin operațional în Grecia și Italia, și 45 în cadrul Agenției Frontex.

De asemenea, 44 de ofițeri au participat la activitățile realizate pe timpul exercitării de către România a Președinției Consiliului Uniunii Europene. Aceștia au avut calități diverse în cadrul echipelor aflate în responsabilitatea MAI, dar și în cadrul grupurilor de lucru aflate în responsabilitatea altor structuri din administrația publică centrală.

• Resurse financiare și logistice

Execuția bugetară a instituției a fost în proporție de 97,8 % și s-a urmărit respectarea disciplinei financiare, asigurarea finanţării corespunzătoare a activităţilor operative și de suport, încadrarea cheltuielilor în limitele creditelor aprobate.

Resursele financiare alocate au fost utilizate pentru acordarea drepturilor financiare ale personalului, achiziția de bunuri materiale necesare insituției, plata utilităților și a carburanților, asigurarea măsurilor de asistență socială alte bunuri și servicii.

De asemenea, prin intermediul structurii de specialitate, Inspectoratul General pentru Imigrări a gestionat de la data aprobării Programului Național-FAMI și până la sfârșitul anului 2019, 94 de proiecte în valoare totală de peste 28.000.000 de euro, reprezentând proiecte de grant, de monopol, finanțate din sume forfetare și proiecte de asistență tehnică.

În cadrul Mecanismului Financiar Norvegian, anul trecut a fost semnat contractul de finanțare aferent proiectului “Îmbunătățirea sistemului de azil și migrație”, implemantat de IGI în calitate de promotor de proiect cu parteneri naționali cu atribuții în domeniu, a cărei valoare este de 5.000.000 de euro.

Activitățile pe linie logistică au vizat creșterea și îmbunătățirea capacității de cazare a instituției, atât pentru solicitanții de azil, cât și pentru străinii luați în custodie publică, fiind elaborate documentații tehnice pentru reabilitarea și extinderea unor imobile, monitorizarea derulării unor contracte de execuție, întocmirea unor fișe proiect. De asemenea, s-a urmărit îmbunătățirea condițiilor de cazare prin efectuarea de lucrări de igienizare și reparații curente ale spațiilor comune în centrele de cazare aflate în admininstrarea IGI.

Acțiunile logistice au fost realizate din sursele de finanțare derulate, preponderent prin programele fondurilor europene nerambursabile și obținerea acordului de finanțare cu Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei.

• Priorități 2020

Controlul permanent asupra respectării legalității șederii în România a străinilor, combaterea migrației ilegale și a muncii nedeclarate, asigurarea accesului neîngrădit la procedura de azil, procesarea cererilor de azil în mod eficient în conformitate cu standardele legale naționale și internaționale, creșterea capacității actorilor relevanți în susținerea procesului de integrare socială a străinilor, precum și implementarea mecanismului de asigurare a solidarității între statele membre în cazul persoanelor aflate în nevoie de protecție, rămân acțiunile noastre prioritare, măsuri care contribuie la creșterea gradului de siguranță a cetățeanului.

De asemenea,  o atenție deosebită va fi acordată menţinerii şi dezvoltării relaţiilor de colaborare și cooperare, atât în plan intern, cât şi în plan internaţional cu autorităţi cu atribuţii în managementul migrației, dezvoltarea competențelor profesionale și pregătirea personalului, asigurarea resurselor materiale, logistice și financiare necesare implementării tuturor acțiunilor propuse.

BIROUL INFORMARE ŞI RELAŢII PUBLICE