Procedura de azil în cazul minorilor neînsoţiţi, solicitanţi de azil, este una specială. De asemenea, în cazul solicitanţilor de azil care fac parte din alte grupuri vulnerabile, procedura de azil prezintă o serie de particularităţi determinate de vulnerabilitatea acestor persoane şi necesitatea tratării acestora într-un mod adecvat.
Minorii neînsoţiţi şi persoanele din alte grupuri vulnerabile devin solicitanţi de azil din momentul manifestării de voinţă în scris sau oral în faţa autorităţilor competente. Cererile de azil ale minorilor neînsoţiţi vor fi procesate întotdeauna în procedură ordinară. În cazul minorilor neînsoţiţi, solicitarea azilului este o precondiţie pentru accesul automat la teritoriu, prin aceasta asigurându-se şi accesul la procedura de azil. Soluţionarea cererilor de azil depuse de minorii neînsoţiţi şi persoanele din alte grupuri vulnerabile se va realiza cu prioritate.
În cazul în care manifestarea de voinţă a unui minor neînsoţit de a solicita azil este realizată la alte autorităţi competente cu primirea cererii de azil, va fi informat de îndată Inspectoratul General pentru Imigrări – Direcţia Azil şi Integrare (IGI-DAI), care va asigura transportul solicitantului la structura specializată pe probleme de azil a IGI, structură competentă să analizeze cererea. Minorului neînsoţit i se va elibera o adeverinţă provizorie ce va ţine loc de document temporar de identitate şi i se va asigura transportul până la structura competentă a IGI, unde vor fi îndeplinite formalităţile menţionate în paragraful de mai sus.
Solicitanţilor de azil li se va întocmi un dosar personal, vor fi fotografiaţi şi amprentaţi (amprentarea nu se efectuează în cazul minorilor sub 14 ani). De asemenea, solicitanţii de azil vor fi informaţi cu privire la drepturile şi obligatiile pe care le au, precum şi cu privire la procedura de azil.
La momentul depunerii cererii de azil, solicitanţilor de azil li se va elibera un document temporar de identitate (pentru minorii neînsoţiţi se va elibera acest document după înregistrarea acestora la IGI).
Cazarea solicitanţilor de azil minori neînsoţiţi, care nu au împlinit vârsta de 16 ani, se va face în centrele Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului, în a cărei rază teritorială se află structura specializată pe probleme de azil a IGI, unde a fost înregistrată cererea de azil, sau aparţinând unui organism privat autorizat.
În cazul minorilor neînsoţiţi, solicitanţi de azil, care au împlinit vârsta de 16 ani şi care nu dispun de mijloacele materiale necesare pentru întreţinere, cazarea acestora se poate face şi în centrele de cazare pentru solicitanţii de azil aflate în subordinea IGI, până la expirarea termenului de 15 zile de la data la care a fost pronunţată o hotărâre definitivă şi irevocabilă de respingere a cererii de acordare a unei forme de protecţie.
Minorii neînsoţiţi care au primit o formă de protecţie pe teritoriul României conform legii, în baza unei hotărâri definitive şi irevocabile, sunt preluaţi în sistemul de servicii destinate protecţiei copilului, organizate la nivelul consiliilor judeţene, respectiv al consiliilor locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti.
În situaţia în care cererea minorului neînsoţit privind acordarea unei forme de protecţie în baza legii a fost respinsă printr-o hotărâre definitivă şi irevocabilă, minorii vor fi preluaţi de către Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului, care va întreprinde demersurile prevăzute de lege pentru stabilirea unei măsuri de protecţie pentru acesta şi informează Inspectoratul General pentru Imigrări – Direcţia Migraţie cu privire la situaţia acestuia, care procedează potrivit legii.
În cazul minorilor neînsoţiţi, solicitanţi de azil, procedura de azil se suspendă până la numirea unui reprezentant legal.
Funcţionarul care înregistrează minorul neînsoţit va solicita de îndată numirea unui reprezentant legal. Nu este necesară numirea unui reprezentant legal pentru solicitantul de azil minor neînsoţit, în situaţia în care acesta urmează să împlinească vârsta majoratului, în termen de 15 zile de la depunerea cererii de azil.
Numirea reprezentantului legal se va face de către Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului, în a cărei rază administrativ teritorială se află structura specializată pe probleme de azil a IGI unde urmează să fie depusă cererea de azil. Direcţia va desemna o persoană cu studii superioare juridice sau de asistenţă socială din cadrul personalului propriu sau al unui organism privat autorizat, care să susţină drepturile copilului şi să participe, alături de acesta, la întreaga procedură de azil. Documentul de numire a reprezentantului legal va fi trimis la structura competentă a IGI, respectiv ofiţerului de decizie, care îl va anexa la dosarul personal al solicitantului.
În situaţia în care există suspiciuni cu privire la discernământul solicitantului de azil major, personalul specializat din cadrul IGI solicită efectuarea unei expertize medico-legale în acest sens. În cazul în care, prin expertiza medico-legală, se constată lipsa de discernământ a solicitantului de azil, ofiţerul de decizie responsabil de caz solicită numirea unui curator, în aceleaşi condiţii prevăzute de lege pentru cetăţenii români.
Procedura de soluţionare a cererii de azil este suspendată până la numirea unui curator. Pe perioada suspendării procedurii de acordare a unei forme de protecţie, solicitantul beneficiază de drepturile recunoscute solicitanţilor de azil. Cererea solicitantului de azil lipsit de discernământ este depusă de curator, după numirea acestuia.
Atunci când efectuarea interviului pentru determinarea unei forme de protecţie este posibilă, curatorul îl va informa pe solicitantul de azil cu privire la scopul şi posibilele consecinţe ale interviului personal şi va întreprinde demersurile necesare pentru pregătirea solicitantului în vederea susţinerii interviului.
Intervievarea solicitanţilor de azil minori şi a solicitanţilor de azil minori neînsoţiţi se efectuează în toate cazurile în care acest lucru este posibil, în funcţie de dezvoltarea psihică a acestora. În efectuarea interviului cu solicitantul de azil minor se ţine seama de gradul său de dezvoltare intelectuală şi de maturitatea sa.
În situaţia în care cererea minorului neînsoţit privind acordarea unei forme de protecţie în România a fost respinsă printr-o hotărâre definitivă şi irevocabilă, Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului întreprinde demersurile prevăzute de lege pentru stabilirea unei măsuri de protecţie pentru acesta, solicitând în acest sens instanţei judecătoreşti stabilirea plasamentului copilului într-un serviciu de protecţie specială. De asemenea, informează Inspectoratul General pentru Imigrări – Direcţia Azil şi Integrare cu privire la situaţia minorului neînsoţit, care procedează potrivit legii.
Măsura de protecţie durează până la returnarea copilului în ţara de reşedinţă a părinţilor ori în ţara în care au fost identificaţi alţi membri ai familiei dispuşi să ia copilul. Repatrierea minorilor neînsoţiţi trebuie făcută luând în considerare principiul identificării şi găsirii familiei şi, de asemenea, trebuie să respecte principiul nereturnării şi interesul superior al copilului.
În situaţia în care cererea de azil a unei persoane din alte grupuri vulnerabile este respinsă irevocabil şi executoriu, cea în cauză este obligată să părăsească teritoriul României în termen de 15 zile. Atunci când există motive care împiedică autorităţile să o repatrieze, persoana în cauză poate obţine statut de tolerat pentru o perioadă limitată de timp.
Minorii neînsoţiţi care au primit o formă de protecţie pe teritoriul României sunt preluaţi în sistemul de servicii destinate protecţiei copilului, organizate la nivelul consiliilor judeţene, respectiv al consiliilor locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti, şi beneficiază de toate drepturile prevăzute de lege pentru copilul aflat în dificultate. De asemenea, aceștia pot fi înscrişi în programe speciale de integrare.
Persoanele din alte grupuri vulnerabile, care au obţinut o formă de protecţie pot beneficia, la cerere, de cazare în centrele de cazare pentru solicitanţii de azil ale IGI. De asemenea, aceste persoane pot fi înscrise în programul de integrare socio-profesională, care poate fi prelungit pe termen nedeterminat până la depăşirea problemelor avute.